
Coltii cobrei sunt imobili si ea nu poate musca decat daca ataca sub un anumit unghi, situatie de care profita imblanzitorii de serpi din India si Asia de Sud-Est. In pozitie de atac, sarpele isi ridica vertical partea anterioara a corpului, cam la o treime din lungimea totala a acestuia si isi lateste considerabil regiunea cervicala datorita actiunii muschilor din zona gatului care, contractandu-se, inalta coastele mobile. Acestea intind pielea si indeparteaza solzii, formand un fel de boneta in spatele capului, care isi pastreaza pozitia orizontala. Pe boneta apare un desen mai intunecat care seamana cu o pereche de ochelari. Cand, in aceasta stare de excitatie, se produce atacul, capul inainteaza fulgerator pe o distanta de 50-60 de cm, orientat in jos, gura se deschide si coltii inoculeaza veninul in prada.
Cobrele sunt animale nocturne vanand rozatoare sau serpi, iar ziua stau ascunse. Dupa imperechiere femela isi aranjeaza la suprafata solului un fel de cuib din frunze uscate, in interiorul caruia depune vreo 24 de oua, pe care le acopera cu corpul sau, asigurand astfel puilor o sansa important de supravietuire la ecloziune. Dar odata iesiti din oua, ei trebuie sa se descurce singuri, fara ajutorul mamei, sa se hraneasca si sa se pazeasca de numerosi pradatori. Glandele cu venin sunt deja in stare de functionare; ei se arata mai agresivi decat adultii si isi inalta corpul, latindu-si partea anterioara, imediat ce au iesit din ou. Parerea ca masculul si femela raman impreuna formand un cuplu stabil, pe care o gasim in "Istoria naturala" a lui Plinius cel Batran(23-79 d.Hr.), si mai ales aceea despre dorinta de a razbuna moartea partenerului cautand ucigasul pana la mari distante sunt complet false, cele doua sexe raman impreuna doar in scurta perioada de reproducere.
Conform legendei, Buddha s-a intors in India unde a trebuit, intr-o zi, in cursul peregrinarilor sale, sa strabata o imensa campie lipsita de arbori. Obosit, a scurtat zadarnic orizontul pentru a descoperi un copac la umbra caruia sa se adaposteasca. Negasindu-l, s-a culcat pe pamant, in plin soare, si imediat a cazut intr-un somn profund. In timp ce dormea, o cobra a trecut prin preajma si, observand ca omul sfant dormea sub razele arzatoare ale soarelui, s-a apropiat, si, latindu-si partea anterioara a corpului, i-a asigurat umbra pana cand Buddha s-a trezit. Complet refacut dupa odihna si observand cobra care il protejase de arsita soarelui, inteleptul a fost puternic impresionat, asa ca a rasplatit sarpele, punandu-si degetele pe partea sa anterioara latita, in semn de binecuvantare. Urmele mainilor divinului invatator au ramas imprimate si s-au transmis descendentiilor nobilei reptile. De atunci, toate cobrele sunt tratate cu respect, pentru ca s-au purtat prieteneste cu Buddha.
Ch.Curran si Carl Kauffeld-"Les Serpents",Paris,1937
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu